Șanse egale doar pentru unii

Egalitatea de șanse în educație – o ecuație care la Vaslui este pe minus

Înscrierea copiilor la școală, moment cu o încărcătură emoțională deosebită pentru copii, părinți și bunici, devine de la an la an o adevărată provocare, căreia părinții, cadrele didactice, managerii școlilor din mediul urban îi fac față cu greu.

Egalitatea șanselor în educație este un principiu generos, garantat în aproape toate țările lumii. Esența acestuia este aceea că trebuie să aibă acces la instrucție toți copiii, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă, mediul socio – familial, dizabilități.

În România, respectarea acestui principiu este impusă de Legea Educației Naționale, care amintește (art.3 (a)) că unul dintre principiile în baza căruia se desfășoară învățământul preuniversitar și superior este cel al echității – conform căruia accesul la educație se realizează fără discriminare.

Pentru înscrierea copiilor la clasa pregătitoare, Ministerul Educației Naționale folosește anual o metodologie elaborată în acest sens și o aplicație online (OMEN 3181/18.02.2019). Procesul se finalizează cu înscrierea copiilor la o anumită școală, nu și la un anumit învățător. Abia din acest punct începe provocarea/fuga/grija părinților pentru a „intra” pe lista învățătorului pe care și-l doresc. Din păcate, metodologia elaborată de MEN nu reglementează și repartizarea copiilor pe clase, pe învățători, lăsând această activitate în grija școlilor care, prin proceduri interne, trebuie să facă această distribuire în mod echitabil și transparent.

Este cunoscut faptul că un învățător, prin formarea inițială pe care o are, prin stilul de predare adoptat, promoțiile de copii pe care le formează, devine mai mult sau mai puțin vizibil în comunitatea în care prestează servicii educaționale. De aici apare și dorința părinților de a „intra” pe lista celui mai bun învățător. (Desigur, valorizarea „cel mai bun învățător” este una relativă și ar trebui să fie folosită cu atenție.) Neavând reglementări clare din acest punct de vedere sau o practică unitară la nivelul întregii țări, repartizarea copiilor pe învățători este făcută în manieră românească, fie pe principiul „Primul venit, primul servit”, fie în funcție de prietenii.

La Vaslui, egalitatea de șanse atunci când îți înscrii copilul la clasa pregătitoare este ca în fabula lui Grigore Alexandrescu, Câinele și cățelul: „ ….Adevărat vorbeam,/ Că nu iubesc mândria și că urăsc pe lei,/ Că voi egalitate, dar nu pentru căței.” Pentru a avea parte de educație de calitate, trebuie să ai relații, să faci mutație pe o stradă care se află în circumscripția școlii unde vrei să înscrii copilul (pentru a fenta aplicația informatică), să ai mijloace de a face presiune la învățătorul respectiv și/sau director pentru a-ți pune pe listă copilul, să fi avut copii sau rude care au finalizat cursuri la acea școală. Astfel, se formează clase de 35 de elevi încă de la clasa pregătitoare (cu încălcarea Legii nr.1/2011), clase foarte omogene din punct de vedere al relațiilor părinților, clase care, pe toată durata școlarizării, ajung să devină clase favorite, fără a mai da șanse și copiilor din clasele „obișnuite”.

În practică, părinții care au funcții în sistemul bugetar, putere de decizie și influență, ajung să formeze clase „speciale” de copii în școli, să influențeze, prin discriminarea celorlalți, parcursul educativ al tuturor copiilor. Pentru astfel de clase, în școli, acești decidenți impun directorilor încadrările profesorilor la clasă, fac lobby la ordonatorul de credite pentru obținerea de resurse financiare strict pentru acea clasă, pentru mobilier sau alte cheltuieli.

Intrarea în clasa a V-a a copiilor pregătește părinților un moment identic cu cel de la clasa pregătitoare, moment în care trebuie să-și pună iar în valoare influența și să facă uz de toate mijloacele de presiune pentru ca odorul să ajungă în clasa cu program de dimineață. Organizarea concursurilor pentru formarea claselor cu predare intensivă a unei limbi moderne (instrument folosit de școli pentru selecția copiilor ce vor fi repartizați în clasa cu program de dimineață) nu scapă nici ele de „implicarea” nocivă a acestor părinți. Se impun anumiți profesori în comisiile de examinare (de obicei sunt cei cu care au făcut pregătire copiii care trebuie să intre la această clasă) sau decid numărul de elevi din clasă. Ulterior înființării lor, aceste clase nici măcar nu mai funcționează ca clase cu predare intensivă a unei limbi moderne, încălcându-se astfel art.2(2) și art.5(1) din anexa la OMEN nr. 4797/31.08.2017.

Aceste practici, care nu au nicio legătură cu o educație echitabilă și de calitate, au efecte dintre cele mai periculoase pentru formarea noilor generații. Încurajarea nerespectării legii, creșterea numărului de elevi la clasă peste limita legală, cu încălcarea tuturor normelor de igienă școlară, inechitate în realizarea actului didactic, livrarea către comunitate a unor forme fără fond sunt doar câteva dintre urmările „implicării nocive” a unor părinți în educația copiilor lor.

Pentru ca aceste „intervenții” să nu devină regulă și pentru că încă mai avem timp ca ele să nu fie preluate de către copii și transformate de aceștia în modele de acțiune în societate, propunem următoarele:

• respectarea strictă a numărului de copii din toate clasele ciclului primar (maxim 25) și gimnazial (maxim 30);
• repartiția pe clase a copiilor, la debutul școlar, să se realizeze unitar, la nivelul întregului județ, pe baza unui algoritm care nu poate fi influențat așa cum am prezentat mai sus. În acest sens, poate fi preluat un model aplicat de câțiva ani în țară, respectiv repartizarea alternativă, în ordine alfabetică a copiilor pe clase, fără a fi cunoscuți învățătorii care vor preda la acea clasă. Exemplu: Școala x are 100 de elevi înscriși prin aplicația informatică pentru cele patru clase pe care a anunțat că le va înființa la clasa pregătitoare. Copiii așezați în ordine alfabetică sunt distribuți astfel: primul copil la clasa A, al doilea copil la Clasa B, al treilea copil la clasa C ș.a.m.d. După această repartizare sunt trași la sorți învățătorii care vor preda la clasele formate astfel.

În sprijinul acestei soluții vine Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării care s-a pronunțat în legătură cu acest algoritm de repartizare a copiilor pe clase: „Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, întrunit în şedinţa din 19.09.2018, apreciază că algoritmul de repartizare a elevilor în ordine alfabetică poate şi reprezintă o soluţie de a elimina eventualele discriminări generate de posibile criterii/preferinţe. Această repartizare poate fi considerată o metodă de repartiţie transparentă şi aleatorie în unităţile de învăţământ de stat.

Pentru a se dovedi transparenţă şi neimplicare preferenţială a repartizării învăţătorilor la formaţiunile de studiu constituite, aceasta se poate face prin extragere la sorţi. Modalitatea de repartizare a elevilor pe criteriul alfabetic este în deplină concordanţă cu prevederile O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare cu modificările şi completările ulterioare, republicată.

Pe de altă parte, alegerea învățătorului de către părinți ar putea conduce la grave dezechilibre între clasele aceleiași unităţi de învăţământ, aspect de natură a determina de la bun început o separare a copiilor, cu implicaţii asupra viitorului lor parcurs şcolar”.

• organizarea testului de competență lingvistică pentru admiterea în clasa a V-a cu program intensiv de predare a unei limbi moderne de circulație internațională să se organizeze numai de școlile care fac dovada că dețin resursele umane, materiale și temporale care sunt necesare pentru a susține activitatea la aceste clase, astfel încât acest test să nu mai fie folosit numai ca instrument de selecție a unor copii pentru clasa de dimineață, clasă care, în fapt, nu va fi una cu predare intensivă a unei limbi moderne. (Respectarea OMEN nr. 4797/31.08.2017 în integralitatea sa.)